Primăria dă o nouă dimensiune expresiei „dus cu pluta pe Someș”. Spaniolii revitalizează zona râului doar pe jumătate, în timp ce propunerile interesante „au intrat la apă”

Malurile Someșului vor fi revitalizate, readuse la viață, integrate în viața orașului, deschise către cetățeni etc etc. Acesta este planul Primăriei Cluj-Napoca, pus în practică în urma unui concurs de soluții care a fost câștigat de spaniolii de la firma Practica. Pe scurt, proiectul spaniolilor spune următoarele: vor fi făcute alei de promenadă, piste pentru biciclete, poduri și podețe pentru pietoni, chioșcuri, scări care coboară până pe mal, gradene, platforme din lemn pe maluri, plantarea a 2.000 de arbori. La o analiză mai atentă a situației observăm că lucrurile vor fi făcute doar pe jumătate, după cum vrea conducerea Primăriei. ONG-urile și politicienii care au venit cu propuneri pertinente și interesante nu au fost luați în seamă.

Proiectul spaniolilor este axat în mare parte pe revitalizarea malurilor Someșului, fără să aibă o deschidere spre zonele din vecinătate și fără să facă o legătură adevărată cu parcurile și zonele verzi din vecinătate. Există totuși o excepție.

„Planurile urbanistice care prevăd amenajarea malurilor Someșului presupun o creștere a accesibilității la apă, și aici mă refer la zona Parcului Rozelor, unde va fi creat un pod pietonal care să facă legătura cu Parcul 1 Decembrie din cartierul Grigorescu. O lată zonă importantă este platoul Sălii Sporturilor, care va deveni preponderent pietonal, se vor planta arbori, se vor crea alei pietonale și piste de biciclete, dispar parcările, strada Muzicescu va deveni pietonală”, a declarat, pentru Radio Cluj, Ovidiu Cîmpean, coordonatorul proiectului de revitalizare a malurilor Someșului.

Adrian Dohotaru, deputat independent este unul dintre clujenii care au insistat ani la rând pentru deschiderea tuturor parcurilor din zonă către Someș. A creat și un grup civic, Someșul Nostru, a făcut studii și filmări care demonstrează cât de simplu se pot revitaliza cu adevărat malurile râului și zonele din vecinătate. Grupul creat de deputatul independent este un proiect mult mai amplu decât cel al spaniolilor de la Practica.

În cadrul campaniei Someșul Nostru propunem amenajări și între Cluj și Florești pentru a crea cel mai mare parc din vestul orașului, care unește Floreștiul de Cluj-Napoca prin legături pietonale și cicliste pe malul Someșului. Acest proiect trebuie dus mai departe. Apoi, nu trebuie gândite amenajări strict pe malurile Someșului, ci conectate la râu și spațiile verzi de la Someș. De exemplu, pe tronsonul Grigorescu, Parcul Babeș să fie gândit cu legătură la râu, deci fără gard la Someș. Aceasta înseamnă ca Parcul Rozelor, și au acceptat asta în proiect, să nu mai aibă gard la râu. Mai înseamnă ca la baza sportivă Club Transilvania să se renunțe la gardurile de sârmă ghimpată și să aibă acces la râu, iar baza respectivă să revină în proprietate publică. De asemenea, mai înseamnă ca la ștrandul Sun să conectezi ștrandul cu celelalte anotimpuri ca să le dai oamenilor posibilitatea să joace fotbal, să alerge, să joace baschet și în restul anului, nu doar vara, iar aceasta presupune crearea unei pasarele în zonă. Mai înseamnă și să intri în zona Companiei de Apă Someș SA printr-o retrasare a zonelor de protecție severă astfel încât să nu amenințăm rezervele de apă potabilă ale orașului, dar să permitem accesul la râu.

S-a propus ca Parcul Feroviarilor și parcul din zona Oașului să fie conectate la râu. Partea de est a orașului din zona Clujana nu este gândită în proiect, dar dacă tot avem o bază sportivă cu sârmă ghimpată să se renunțe la garduri și să avem zone care sunt amenajate la râu, adică legături pietonale, cicliste”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, Adrian Dohotaru.

Ce credeți că a făcut Primăria cu toate propunerile trimise de grupul civic? Nimic. Absolut nimic.

Noi am venit cu toate aceste propuneri în mai multe ocazii, dar nu au dat niciun răspuns. Mi se pare inacceptabil pentru că sunt idei simple pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Cluj-Napoca”, a precizat Dohotaru.

Există și o nouă lege a spațiilor verzi, la care deputatul Adrian Dohotaru este coinițiator, și care acum trece cu succes prin Parlament. Această lege gândește măsuri mai bune pentru a avea o mai mare protecție a spațiilor verzi și o rețea. Iată câteva din propunerile legii respective: clarificarea obligațiilor și responsabilităților autorităților publice, a proprietarilor și a utilizatorilor spațiilor verzi; creșterea gradului de monitorizare a calității spațiului verde prin introducerea unor noi instrumente, respectiv Planul anual de gestiune a vegetației și Fișele tehnice de intervenție asupra vegetației, menite să pună un accent deosebit asupra fondului vegetal urban care este atât de mult afectat de practicile actuale, adesea distructive; profesionalizarea intervențiilor asupra spațiilor verzi, prin introducerea obligativității implicării specialiștilor peisagiștilor în diverse etape ale procesului de gestionare.

Primăria nu a luat în calcul, sau cel puțin noi nu am fost informați, curățarea albiei Someșului de algele care cresc necontrolat de ani buni. Degeaba intervine muncitorii de la Administrația Bazinală a Apelor Someș Tisa cu „lebădoiul”, culeg câteva alge și acestea cresc la loc în câteva săptămâni. După cum Ziar de Cluj a mai scris soluția este rezolvarea poluării din amonte. Dar, la fel ca și pe deputatul Adrian Dohotaru, nu ne-a băgat nimeni în seamă. Acum Someșul din zona Sălii Sporturilor arată ca o orezărie, brăzdată de cărări făcute de păsări. Va fi un peisaj de neuitat atunci când malurile râului vor fi amenajate.

somes

Citește și:

Bani irosiți degeaba pentru curățarea algelor din Someș

Să nu uităm că mizeria din amonte crește odată cu creșterea numărului de locuitori din Florești și localitățile din amonte. Măsurătorile efectuate pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Clujului au arătat că cifra medie a traficului rutier pentru zilele lucrătoare este pentru tronsonul Florești – Cluj-Napoca de 58.660 de maşini, în timp ce în cazul celei mai aglomerate artere de intrare în București, dinspre Otopeni, media zilnică de mașini pentru zilele lucrătoare este de 54.135. Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, cifră superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România.

Adauga comentariu