Primaria Cluj-Napoca, repetenta la cursul de atragere a fondurilor europene

O analiza ce urmareste performanta administratiei municipiului Cluj-Napoca in atragerea si gestionarea finantarilor nerambursabile, in cadrul exercitiului financiar 2007-2013, demonstreaza incompetenta Primariei Cluj-Napoca in a atrage fonduri europene. Orase ca Alba Iulia sau Oradea s-au descurcat mult mai bine decat capitala Ardealului.

Perceptia publica asupra acestui subiect a fost deformata de anunturi bombastice cu privire la propuneri de proiect precum Cluj Innovation City. In spate scenei publice se desfasoara insa o imagine dominata de incompetenta, ce plaseaza Clujul pe un loc mediocru in competitia atragerii banilor europeni”, se arata in analiza citata.

Clujul a fost desemnat pol de crestere regional, alaturi de alte 6 localitati: Iasi, Constanta, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Brasov. Polilor de crestere le este rezervata, in cadrul POR, la nivelul fiecarei regiuni, o linie de finantare dedicata, respectiv Domeniul Major de Interventie.

Tabelul compara performanta Clujului cu performerii din grupul fruntas, aceste municipii fiind si lideri intr-un top national al atragerii de fonduri europene. In acest club select al privilegiatilor POR, Clujul este depasit de centre regionale mult mai mici, lipsite de influenta politica, competentele si resursele locale ale Clujului.

Gluma se ingroasa insa, cand comparam performantele Primariei Cluj cu alte centre urbane din Transilvania, de dimensiune mult mai mica. De exemplu, municipiul Alba Iulia este de 5 ori mai mic decat Clujul, in timp ce Oradea este inca incadrata in randul municipiilor de rang II”, mai scrie in analiza.

Aceste orase nu au beneficiat de privilegiul unei linii dedicate, precum polii de crestere, fiind nevoite sa isi concentreze politicile de investitii pe obiective bine definite si sa se raporteze mult mai competitiv la alternativele de finantare existente.

Spre deosebire de municipiul Cluj, insa, administratiile acestor orase mai mici au reusit sa isi acopere mult mai bine nevoile de finantare. Un indicator relevant este valoarea contractata, raportata la populatia totala. Alba Iulia a reusit o performanta chiar de 2,5 ori mai buna decat Clujul.

Nu in ultimul rand, este interesant sa comparam performantele administratiei clujene cu alti actori institutionali, chiar din municipiul Cluj-Napoca, bunaoara UBB Cluj. In acelasi exercitiu financiar, Universitatea Babes-Bolyai a contractat peste 140 de proiecte (fata de cele aprox. 20 ale Primariei Cluj) in valoare totala de 975 mil RON, cu peste 50% mai mult fata de Primaria Cluj-Napoca, in conditiile unui buget anual mult mai mic fata de cel al municipalitatii”, mai scrie in analiza citata.

Adauga comentariu