În orașul care își dorea să devină Capitală Europeană a Culturii, construirea unui sediu pentru Filarmonică nu este, de peste un deceniu, o prioritate

Anul acesta, Primăria municipiului Cluj-Napoca a participat la Munchen, la târgul internațional de investiții Expo Real, printre altele, și cu proiectul Filarmonicii, pentru care se caută, deja de prea multă vreme, fără succes, un investitor. Adevărul este însă că Filarmonica clujeană nu are un sediu propriu fiindcă, în Capitala Festivalieră a Muzicii Electronice, adevărata cultură nu a fost niciodată o prioritate.

Centrul Cultural Transilvania (care include și sediul Filarmonicii) este o idee veche din 2004, de pe vremea când președinte al Consiliului Județean era Grațian Șerban. Atunci se dorea realizarea unui sediu în Parcul Central, dar ulterior s-a renunțat la proiect. În 2010, Primăria a readus în atenție ideea, dar cu o altă locație: Bulevardul 21 Decembrie 1989. Din 2010 și până în prezent, în afară de concursul de idei și adjudecarea proiectului, nu s-a mai întâmplat mai nimic!

În 2011, primarul de atunci, Sorin Apostu, declara că în 2015 Centrul Cultural Transilvania va fi funcțional. La acel moment a fost încheiat chiar un contract de proiectare în valoare de 2,1 milioane de lei.

Din 2014, Emil Boc susținea că are investitori interesaţi de acest proiect. În bugetul pe 2014, primarul a alocat din nou finanţare pentru plata proiectării Centrului Cultural Transilvania.

În planul de investiții pe 2015 al Primăriei Cluj-Napoca, aproape 2 milioane de euro au fost puse la îndemâna investiției “Centrului Cultural Transilvania”.

La finalul anului 2017, presa ”de casă” a primăriei lui Boc anunța că pe terenul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 va fi realizat un Centru European de Artă Contemporană.

Sătui să aștepte realizarea unui proiect care bate pasul pe loc, Academia de Muzică a reușit să obțină finanțare de la Guvern pentru un nou sediu ce se va construi în Mănăștur pe locația fostului spital de la Colina. Între timp, Filarmonica încă își desfășoară activitatea în clădiri închiriate, așteptând ca Boc să se țină de promisiune și să ridice un sediu nou.

Concesionarea terenului și a lucrărilor de construcție a unui hotel de patru stele, cu opt etaje, pe terenul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 a ajuns, în anul 2020, la a patra licitație ratată, fiindcă niciun investitor nu a fost interesat de acest proiect. Hotelul face parte din proiectul Centrului Cultural Transilvania, potrivit studiului de fezabilitate, Centrul Cultural având nevoie de funcțiunea de cazare pentru cei care urmează să participe la activitățile sau la evenimentele de mare anvergură pe care centrul le-ar găzdui.

În anul 2016,  acolo Primăria a amenajat o parcare provizorie, care însă a rămas definitivă. Atâta s-a putut!

Cu „investiția” la târg

„Domnule viceprimar, ați fost la Expo Real. Ce ați făcut acolo?”, a fost întrebat astăzi Dan Tarcea, în cadrul unei emisiuni radio. 

„Din anul 2013, municipiul Cluj-Napoca este prezent la acest forum. Și anul acesta am fost împreună cu o delegație de oameni de afaceri. Practic, noi susținem și această componentă pe care o avem, noi ne prezentăm acolo proiectele de infrastructură, în primul rând, pe care le avem, astfel încât cei care sunt interesați să vină să investească în municipiul nostru, să poată să vină. Și aici nu discutăm doar de investiții imobiliare. Și cei care vor să deschidă o fabrică, care vor să facă investiții în zona de IT, de exemplu. Să știți că sunt foarte interesați de România și, până la urmă, trebuie să le prezinți și să știe unde sunt.

Să știți că este un forum la care participă toate orașele mari din Europa. Fie că discutăm de Munchen, fie că discutăm de regiuni, cum e Bavaria, Moscova, Madrid, Barcelona, practic acolo se întâlnesc toate orașele și discută și vezi, până la urmă, și tendințele din Europa. Este foarte important ca să vedem ce se întâmplă în Europa și acolo este locul potrivit în care să vedem ce se întâmplă în Europa. (...)

Au mai fost și alte orașe din România la standul României, au mai fost Buzăul și Iașiul prezenți la acest târg. În anii trecuți a fost și Bucureștiul, acolo sunt diverse conferințe, pe diverse teme de discuție și, până la urmă, se dă tonul în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă a orașelor.”

„Ați prezentat proiectul Filarmonicii. Există un proiect de Filarmonică? Vom avea sediu pentru Filarmonică? Și acest proiect a fost prezentat pentru că nu s-a obținut creditul bancar?”, a fost chestionat viceprimarul.

„Am prezentat proiectul Centurii Metropolitane, am prezentat proiectul metroului, al CREIC-ului, deci sunt proiecte mari, printre care a fost și proiectul Filarmonicii, pentru că pot să fie și să facem și parteneriate, până la urmă, cu diverse firme, care să vină să construiască Filarmonica. Noi avem terenul, deținem terenul acolo, avem și un concurs de soluții, acolo este o investiție care este de peste 60 de milioane de euro, deci nu este o investiție mică, ca să poți să faci o Filarmonică, și, de aceea, încercăm să atragem orice fel de resursă posibilă pentru a putea, să spun așa, rezolva și această situație. Resursele noastre sunt limitate. Avem foarte multe proiecte de dezvoltare, de cofinanțări, peste 100 de milioane de euro sunt doar în zona de verde, în zona de parcuri, care necesită cofinanțare și, din păcate, bugetul nu ne permite ca să putem finanța tot. Și, atunci, încercăm să găsim toate mijloacele prin care să putem să construim, să ne asociem, să găsim soluții și pentru Filarmonică”, a declarat Tarcea.

Așadar, în orașul care își dorea să devină Capitală Europeană a Culturii, construirea unui sediu pentru Filarmonică nu este o prioritate. Prioritatea Primăriei este să modernizeze străzile din jurul Parcului Central, pentru a le asigura cele mai bune condiții de distracție festivalierilor. Dacă Filarmonica ar fi fost o prioritate pentru Primăria lui Boc, astăzi instituția ar fi avut un sediu propriu. Însă, la Cluj, în administrație nu se ascultă muzică clasică, ci electronică.

Adauga comentariu