Metrou, tren și centura metropolitană din Cluj: „Dacă acești bani nu sunt cheltuiți până în Iunie 2026, statul român trebuie să dea banii înapoi... Suntem în faza de elaborare a studiului de fezabilitate”

Potrivit autorităților locale, clujenii vor scăpa de trafic și aglomerația din oraș din 2026, atunci când metroul va deveni funcțional. Pentru realizarea acestui obiectiv cca 350 milioane de euro vor fi disponibile prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Dacă acești bani nu sunt cheltuiți până în Iunie 2026, statul român trebuie să dea acești bani înapoi”. Dar aceste fonduri sunt insuficiente pentru realizarea metroului și a trenului metropolitan. În schimb, o altă sursă de finanțare ar putea veni din bugetul statului român. 

 „Aici sunt mai multe surse de finanțare. Nu există o singură sursă de finanțare. Toată lumea merge pe PNRR. Gândiți-vă că acum 3 ani nu știam despre existența PNRR-ului. Un lucru este foarte clar: acești bani, cei 350 de milioane de euro trebuie să fie cheltuiți până în Iunie 2026. Dacă acești bani nu sunt cheltuiți până în Iunie 2026, statul român trebuie să dea acești bani înapoi. Și trebuie să vedem de unde. De aceea trebuie făcute toate eforturile. De aceea sunt optimist că până atunci vom putea să investim acești bani.

Noi am făcut, să spun așa, tot ceea ce stă în puterile noastre administrative, a autorității publice locale, pentru a face toate demersurile și să putem realiza acest metrou. 

Suntem în faza de elaborare a studiului de fezabilitate, a declarat viceprimarul Dan Tarcea la un post local de radio. 

Prioritatea zero: studiile de fezabilitate

„Am primit foarte multe întrebări: de ce se fac atâtea studii de fezabilitate? Ce-i cu studiile de fezabilitate? Nu există nici un proiect de investiție care să poată fi făcut la nivelul Primăriei municipiului Cluj-Napoca fără să aibă în spate un studiu de fezabilitate!

Studiu de fezabilitate îți spune: dacă este fezabil, de aia se cheamă studiu de fezabilitate. Îți dă niște variante: ce variantă să alegi din cele propuse. Și acolo intră deja în foarte multe detalii. Partea de proiectare și de execuție are o componentă mult, mult mai mică decât studiul de fezabilitate.

Să vă dau un exemplu legat de centura metropolitană: prin studiu de fezabilitate se stabilește traseul, se fac studiile geotehnice, se fac toate demersurile necesare pentru a putea face proiectarea. 

Partea de proiectare nu mai trebuie să vină să spună: aici trebuie să facem un pod. 

Trebuie să dea doar detaliile podului: adică, podul respectiv să aibă o grindă de 20 cm sau o grindă de 40 cm, asta face partea de proiectare. Adică toate detaliile sunt stabilite prin studiu de fezabilitate. 

La fel și în cazul metroului: studiul de fezabilitate ne spune care este traseul, care este încărcarea, ne spune care sunt distanțele între stații, care este cea mai optimă variantă. Asta ne spune studiu de fezabilitate. 

Iar componenta de proiectare sigur că merge ulterior. 

De aceea, vreau să spun că nu doar din PNRR vor veni acești bani, pentru că mai sunt și alte surse de finanțare. Până în 2026 mai avem încă 5 ani. Pot să fie surse multiple de finanțare. Se discută de alte sume care ar putea să vină pe componenta de metrou, de aceea am acest optimism, a explicat viceprimarul Dan Tarcea în cadrul unei intervenții la un post de radio local. 

Oficialul a oferit drept exemplu cazul Centurii Vâlcele-Apahida ori a Autostrăzii Transilvania, obiective care nu au fost realizate prin intermediul fondurilor UE. 

„N-a fost făcută pe fonduri europene, a fost făcută din bugetul statului.

Deci, bugetul statului român poate să fie o sursă de finanțare pentru metrou. Am spus: poate să fie o sursă de finanțare. Sau poate să fie alte fonduri structurale de la Uniunea Europeană. Sunt o multitudine de fonduri care pot să fie atrase pentru a putea să finanțăm un asemenea obiectiv. La fel cum din aceleași surse se poate finanța -și este obligatoriu să fie finanțată - și centura metropolitană, a adăugat Tarcea.

Potrivit autorităților locale, metroul și centura metropolitană nu sunt proiecte divergente, ci pot fi susținute concomitent. 

Prin urmare, atât metroul din Cluj-Napoca, cât și centura metropolitană vor fi realizate în paralel, cu șanse reale de a fi executate în termen, adică până în 2026. 

În plus, trenul metropolitan reprezintă un alt obiectiv ce „este prins” în studiul de fezabilitate pentru metrou. 

„Da, trenul metropolitan este prins în studiul de fezabilitate cu metroul. Este un proiect integrat”, a oferit asigurări viceprimarul Dan Tarcea. 

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care urmează să fie finanțate obiectivele de investiții din Cluj ar urma să fie aprobat abia din toamna acestui an, după multiple sesizări din partea Comisiei Europene. Primele fonduri prin intermediul PNRR ar putea fi accesibile pentru România din 2022. 

 

Adauga comentariu