INTERVIU - Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la UBB, despre pandemia de COVID-19: ”Autoritățile au alunecat pe linia politicianistă și au pierdut situația de sub control”

Ziar de Cluj a stat de vorbă cu profesorul Răzvan Cherecheș, directorul Departamentului de Sănătate Publică din cadrul UBB, despre modul în care a fost gestionată criza generată de pandemia de COVID-19, cea mai gravă problemă de sănătate publică cu care s-a confruntat societatea românească în ultimii zeci de ani. 

Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie, profesorul Răzvan Cherecheș ne-a împărtășit motivele care l-au determinat să renunțe la profesia de medic pentru a se dedica cercetării și carierei didactice.

Reporter: Domnule profesor sunteți medic la formare, ce v-a atras spre medicina?

Prof.dr. Razvan Cherecheș: Eram tânăr și idealist și am crezut că o să fac o diferență în lume, o să fac lumea un loc mai bun. M-am convins că e dificil să faci lumea un loc mai bun ca și medic care vezi un pacient pe rând, unul intră, unul iese, abordare individualizată și mi-am dat seama că abordările populaționale pot să aibă un impact mai mare și de asta am migrat către sănătate publică. 

Reporter: V-ati indreptat spre cercetare și spre o cariera academica. Ce v-a determinat sa luați aceasta decizie?

Prof.dr. Razvan Cherecheș: Încă de când eram student mi-a plăcut să țin training-uri pentru studenți și am fost implicat în Organizația Studenților Mediciniști. Am devenit încă de gând eram student trainer pe vorbirea în public, pe scrieri de proiecte și mi-a plăcut să lucrezi cu tinerii, să îi ajut să se dezvolte, plus că încă de gând eram student am început să fac cercetare pe proiecte pentru a obține finanțări din sănătate pentru proiecte studențești de cercetare și a fost o tranziție lină ulterior.  

Reporter:Sunteți directorul Departamentului de Sănătate Publică, care este cea mai importantă menire a acestei specializări?

Prof.dr. Razvan Cherecheș: Noi facem cercetare, aceasta este principala noastră activitate. Până acum am adus universității milioane de euro din diverse surse pentru cercetare. Avem o gamă largă de topicuri pe care la abordăm:  sănătatea mamei și copilului, sănătatea mentală, violență și accidentare, sisteme de sănătate, forță de muncă în sănătate, alfabetizare în sănătate. Acoperim o gamă foarte largă de domenii de cercetare și în  plus avem programe de licență, master și doctorat în sănătate publică. Licența și masterul integral în limba engleză, iar doctoratul e și în engleză și în română. Încercăm să formăm o forță de muncă, o echipă de specialiști care să lucreze în sistemul de sănătate împreună cu medicii care sunt specialiști în sănătate publică, astfel încât să poată să aibă o abordare populațională largă.  

Reporter: Ați predat și în State. Care este principala diferență dintre învațământul românesc și cel american?ț

Prof.dr. Razvan Cherecheș:  În afară de faptul că învățământul din State este finanțat și cel din România este finanțat foarte puțin, diferența este enormă. Diferența culturală este principalul lucru care te lovește. În State dacă pui o întrebare, studenții vor să răspundă, vor să fie activi, vor să își spună părerea. La noi până în clasa a 12-a învățământul preuniversitar tot ce reușește să facă este să inhibe pe elevi să își spună opiniile, să aibă o atitudine critică, să gândească singuri și să reușească să își exprime ideile. Trebuie să tragem de studenți foarte tare în primul an să reușim să îi facem să-și expună ideile și să vorbească. O altă diferență, una bună, este faptul că implicare studenților români în proiecte extra curiculare, în proiecte de cercetare și voluntariat este mult, mult mai mare decât implicare studenților americani. Acolo din cauza faptului că taxele sunt foarte mari, toată lumea trage tare. Sunt conștienți că în momentul în care termină studiile vor trebui să înceapă să își plătească datoriile pentru educație. În timp ce la noi e o atitudine mai relaxată, sistemul fiind plătit în mare parte de statul român. Dezavantajele sunt că asta îi demobilizează foarte tare pe mulți studenți. Dacă nu plătesc ei simt că au mai puțină investiție personală și atunci o iau mai lejer.  

Reporter: Ați fost activ în starea de urgenta, ce fel de mesaje ați încercat sa transmiteți?

Prof.dr. Răzvan Cherecheș: Am încercat cât de posibil să informeze populația legat de pandemia de COVID-19 cu informații bazate pe dovezi. Am observat că pe internet începuseră să circule tot mai multe informații false și acum avem o epidemie de astfel de informații. Acestea sunt bazate pe opinii personale, pe teorii conspiraționiste, pe ignoranță și pe absența informațiilor elementare de igienă. Am construit câteva zeci de clipuri prin care am încercat să ofer informații legate de COVID și am oferit și sursele științifice pentru asta. Din nefericire impactul a fost unul redus, deoarece cu o singură campanie nu se face primăvară și mi se pare că din partea Guvernului impactul a fost extrem de redus și din partea Guvernului comunicare a fost modestă, în cel mai bun caz.  

Reporter: Ce părere aveți despre modul în care autoritățile au gestionat acestă criză creată de pandemie?

Prof.dr. Răzvan Cherecheș: În faza inițială mi se pare că reacțiile au fost bune. Faptul că s-a trecut la izolare mai repede a făcut să aplatizeze curba mai repede decât în alte țări, dar ulterior odată cu afectarea economiei, era nevoie de o perioadă de relaxare, dar lucrurile au fost pierdute de sub control. Obligativitatea purtării măștii trebuia impusă mult mai sever, anunțat zilnic câte amenzi s-au dat. Inclusiv trebuiau amendați operatorii economici care permit clienților să intre fără mască sau cu masca sub nas. Trebuiau să se facă zone de carantină pentru cazurile care apar. Să se completeze cu oameni și resurse Direcțiile de Sănătate Publică. Creșterea care s-a făcut inițiat a fost ridicol de mică și nu s-a făcut niciun fel de continuare. Nu avem echipe care să facă anchete epidemiologice corespunzătoare în niciun județ. Să se crească capacitatea de testare, acum cred că suntem la maxim, mai mult de atât nu cred că avem cum să testăm. Mesajele Guvernului trebuiau să fie consecvente vizavi de cât de important este să se mențină măsurile de protecție personală. Am avut membri ai Guvernului care au apărut fără mască, persoane care au ridiculizat purtarea măștii sau existența virusului și au dat apă la moară decredibilizării epidemiei. În plus, s-a permis continuarea campaniei de dezinformare din spațiul online și nu s-au mai închis site-urile care distribuie în mod activ știri false. Mi se pare că inițial au reacționat corect, ulterior au alunecat pe linia politicianistă și au pierdut situația se sub control.  

Reporter: De ce credeti că a prins atât de bine acest trend prin care se neagă existența bolii

Prof.dr. Răzvan Cherecheș: Sunt mai multe motive. Unul are de a face cu subfinanțarea cronică a sistemului de educație și absența educației pentru sănătate în școli în ultimii 15 ani. Populația nu este informată și nu are informații corespunzătoare. Doi, tot valul de informații conspiraționiste, pentru cei care aderă la el îi face să se simtă speciali, simt că au o înțelegere mai bună a ceea ce se întâmplă în jur. Avem un grup întreg din populație care nu înțelege cum funcționează tot sistemul de social media și care confundă știrile distribuite pe Facebook și Instagram cu informații în care poți să ai încredere și le distribuie mai departe. Aici este vorba de populația mai în vârstă care nu este la fel de familiarizată cu utilizarea internatului la fel ca și generația tânără. Nu se oferă informații suficiente, incusiv pe social media din partea surselor autorizate care să contrabalanseze. Prezența Guvernului pe Facebook este egală cu zero. Direcțiile de Sănătate Publică ar trebui să transmită mesaje continuu. La fel la televiziuni. Modalitatea în care se comunică și se promovează este extrem de limitată. Lasă loc liber să crească tot felul de buruieni.  

Adauga comentariu