Hârtia igienică nu cunoaşte uzura morală

Românii abandonează devreme şcoala, nu prea sunt interesaţi de studiile superioare (numai dacă nu sunt despre poveşti cu peşti gen: facultăţi de chiromanţie, de legat şi dezlegat destine şi scos argintul viu din om) şi nici nu prea mai depun eforturi, după şi dacă termină şcoala, ca să-şi mai împrospăteze şi actualizeze cunoştinţele.

În cifre, 57 la sută dintre elevii României „dispar” din „educaţie” la fiecare „exerciţiu”/ciclu şcolar de 8 ani. Practic, din 2013 încoace, numărul elevilor care s-au pierdut pe „drumul educaţiei” dintre clasa I și clasa a VIII-a este mai mare decât al celor care au luat media peste 5 la examenul de Evaluare Națională.

În anul 2013, au pornit pe drumul lui „ai carte, ai parte” un număr de 215.703 de copii care aveau vârsta de 7 ani. Dar în anul 2021, s-au înscris la examenul de Evaluare Naţională doar 131.000 de elevi, s-au prezentat la acest examen doar 93 la sută dintre aceştia şi au luat note peste 5 doar 94.629 dintre aceştia. Adică 43 la sută.

Restul de 57 la sută sunt un adevărat „succes” al „României Educate”, a 7 ani petrecuţi în lipsa de viziune a unui preşedinte de ţară care mai mult a sudat concedii de vacanţe şi invers.

Noi ştim că de când au apărut tembeliziunile comerciale de ştiri, studiile nu mai constituie un indicator al succesului. Există suficiente exemple de curve (indiferent de sex) prezentate drept succes în emisiuni de can-can economic şi politic – de fapt, toată România a ajuns o emisiune de can-can economic şi politic.

De asemenea ştim şi faptul că patalamalele „de educaţie” „superioară” cu care a fost inundată România sunt în proporţie de 90% mai false ca promisiunile din campaniile electorale.

Până şi Clujul, pol de educaţie naţională, se poate „lăuda” cu 51 la sută elevi de nota 5 la Examenul de Evaluare Naţională. Cum ziceam: un adevărat succes.

În rest, adevărata prăpastie care se cască între noi și Europa este „dorinţa” românului de „a asimila învăţătură”, „dorinţa” şi „capacitatea” acestui de a mai învăța ceva nou pe parcursul vieții adulte. Românul care se pricepe la toate şi poate, de pe margine, să te izbească cu opinia lui cu privire la orice, are dorinţa de a asimila chestii noi pe parcursul vieţii doar în proporţie de 0,9 la sută, faţă de media europeană de 10,8 la sută.

Iar ăştia 0,9 la sută, după ce realizează ce impostori ajung să le fie şefi, îşi iau lumea în cap în marea lor majoritate şi se duc către locuri în care munca le este apreciată. Aşa că să nu vă minunaţi că suntem la ani lumină depărtare de o societate dezvoltată. Cu un capital uman subdezvoltat, cu relaţii sociale de Ev Mediu, în care voinţa politică bate şi Codul Penal, nu poţi dezvolta o societate modernă, „educată” ca pentru secolul XXI.

Abia acum poate veţi realiza cum de elevul Florin Cîţu, care şi-a luat cu chiu şi cu vai Bacalaureatul, a ajuns să umble în zig-zag şi cu maşina numită România, împrumutându-se pentru consum de nici el nu mai ştie de unde, că oricum nu este obişnuit să-şi plătească datoriile.

Fără schelete în dulap şi bube la „sivică”, nici un politician român nu ajunge în funcţiile în care a ajuns sau ajunge. Majoritatea acestor politicieni fac parte dintre cei 57 la sută dintre copiii României pe care nu i-a mai ajuns „educaţia” din urmă să-i înveţe şi şcoală.

Cred sincer că Florin Cîţu, ascuns în WC-ul Parlamentului anul trecut, şi-a consumat atunci toată rezerva de bun simţ când a refuzat prima nominalizare ca premier (ştiind cam cu ce schelete umblă după el). Apoi i-a trecut.

Hârtia igienică nu cunoaşte uzură morală.

Şi, gata!

Adauga comentariu